ce sa amesteca?i in alimente din alcoolism defalcare dupa co

Сообщение BromiVow » 11 фев 2018, 21:26

Pages 29 to 73 are not shown in this preview. Care sunt calita?ile pe care o femeie cre?tina le cauta la un barbat? a vrut sa nu mai bea


Аватар пользователя
BromiVow
 
Сообщений: 93
Зарегистрирован: 26 янв 2018, 22:15
Благодарил (а): 0 раз.
Поблагодарили: 0 раз.
Специализация: Нормативные документы
Репутация: 0

medicamentele din alcoolism rezolva problema codificarea de

Сообщение BromiVow » 11 фев 2018, 21:35

Trebuie doar sa te ui?i la cateva episoade dintr-un serial popular ca sa i?i dai seama ca ceea ce spune societatea despre rela?ii, sex ?i casatorie nu seamana deloc cu ceea ce spune Biblia despre acestea. Se pare ca atrac?ia fizica este singura cerin?a pentru a sari in patul cuiva. Cateodata, nici macar atrac?ia nu este obligatorie. Ordinea lucrurilor intr-o rela?ie nu este importanta: cuno?ti pe cineva, dormi?i impreuna, va muta?i impreuna. iar mai apoi poate vine ?i casatoria, insa acest lucru nu e necesar. Cultura ne prezinta aceste lucruri intr-un mod foarte convingator, dar ce spun cercetarile despre aceste lucruri? Sunt ace?ti pa?i intr-o ordine corecta sau inva?aturile Bibliei despre rela?ii sunt valabile ?i astazi? Grila de dragoste pentru generarea iubirii (iubirea/ gasirea partenerului, iubire de sine, stima de sine, iubirea in familie, etc.) – cuart roz si cuart transparent. ce comprimate dau sa nu mai beau


Аватар пользователя
BromiVow
 
Сообщений: 93
Зарегистрирован: 26 янв 2018, 22:15
Благодарил (а): 0 раз.
Поблагодарили: 0 раз.
Специализация: Нормативные документы
Репутация: 0

tiapride pentru alcoolism consecin?e dupa alcoolism hipnoza

Сообщение BromiVow » 11 фев 2018, 21:43

patogenia de ce, la pacien?ii cu alcoolism cronic, pneumonia promoveaza dezvoltarea febrei albe

1-3 Februarie 2018 - Zile de post ?i rugaciune pentru ROMANIA. Dumnezeu a faurit un plan pentru salvarea omului. elaborarea de masuri pentru prevenirea alcoolismului tratamentul alcoolismului in oreion Suport de Curs TMAS 2012. Frunzik was only 63… By the laws of mountains still the youth… But his gfory in history of the Armenian Cinema, just as a name of Jean-Paul Belmondo in the history of French cinema, will never die. He was a real Great actor. It is proved by the fact that it is impossible to find at least one Armenian who does not adore Frunzik Mkrtchyan.





Ghid raspunsuri Simulari Simulare Modulul 1 Varianta 1.1 Simulare 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 1.1 Numarul Intrebarii 1 2 3 4 5 6 7… unde codifica de la alcoolismul din Kolomna re?ete ?i ierburi din alcoolism simptomele bolii hepatice ?i alcoolismul Dar inca nu ne perturbe func?ionarea normala, in acela?i mod ca ?i bolile fizice. Experien?a ?ocanta eveniment traumatic precum ?i pastrarea doar cu presiunea muncii de zi cu zi ?i via?a, in mod inevitabil pune stres pe cap, corp ?i spirit. Cu toate acestea, simptomele de stres atunci cand ajunge la noi intr-un fel nu sunt doar un semn de slabiciune, ci mai degraba sistemul nostru de avertizare timpurie, spunandu-ne ca este timpul pentru a reduce nivelul de stres inainte de a ajunge prea tarziu. Exista mai multe tipuri de boli cauza de stres implica atat corpul cat ?i mintea. Aici sunt unele dintre ajuta la problemele ?i bolile care pot fi legate de stres corpul tau. Mesajul este clar. Trebuie sa identificam care sunt simptome de stres pentru a face mai con?tien?i atunci cand stresul este exigent amprenta pe tine. Urmatoarea lista de stres simptomele sunt semne de avertizare timpurie care au negative ?i efecte daunatoare asupra noastra. ?Tratamente naturiste cu pelin. Cum si pentru ce afectiuni se poate folosi.

Taina vindecarii. Everything you selected will also be removed from your lists. prezentarea problemei alcoolismului http://asexokuda.cba.pl/8-yk57.html Nu este nici o exagerare sa spunem ca oamenii de astazi sunt agresate de stres. Cu toate acestea, stresul este greu de cunoscut de toata lumea, de?i a lungul a milioane individuale peste tot in lume se confrunta cu stresul legat de problema. Cine suntem si ce facem.

1 Enumerati principalele func?ii ale Ministerului Muncii,Protec?iei Sociale ?i Familiei Ministerul muncii exercita urmatoarele functii: 1) elaboreaza in comun cu alte organe ale conducerii de stat politica sociala si mecanismul promovarii ei; 2) infaptuieste expertiza sociala a legilor, hotaririlor Guvernului si a altor acte normative care reglementeaza activitatea economica; 3) organizarea rezolvarii operative a problemelor sociale care apar in procesul infaptuirii reformei radicale; 4) intensificarea orientarii sociale a activitatii economice; 5) crearea pe baza conceptiei moderne de computerizare a economiei nationale a republicii a unui sistem informational national permanent privind folosirea fortei de munca si ocrotirea sociala a populatiei, care sa dispuna de o banca de date despre resursele de munca existente numarul locurilor vacante si numarul cetatenilor care au nevoie de ocrotire sociala din parte statului; In vederea realizarii misiunii sale, Ministerului ii revin urmatoarele functii de baza: 1) elaborarea si promovarea politicii nationale in domeniul muncii si protectiei sociale cu stabilirea obiectivelor strategice de dezvoltare; 2) asigurarea cadrului normativ necesar pentru realizarea obiectivelor strategice in domeniile sale de activitate, precum si a compatibilitatii acestuia cu tratatele internationale la care Republica Moldova este parte si cu legislatia comunitara; 3) planificarea strategica, analiza, monitorizarea si evaluarea politicilor elaborate, examinarea multilaterala a impactului social, economic, financiar al acestora; 4) asigurarea corespunderii politicilor elaborate cu strategiile si programele nationale si racordarea politicilor existente la prioritatile si necesitatile de integrare europeana; 5) reglementarea, in conditiile legii, a modului de organizare si functionare a sistemului de protectie sociala; 6) coordonarea si asigurarea realizarii politicilor, strategiilor si programelor in domeniul muncii si protectiei sociale la nivel national, raional si local prin prisma colaborarii cu reprezentantii autoritatilor publice centrale si locale, ai societatii civile, precum si cu mass-media din republica; 7) gestionarea, in conditiile legii, a programelor internationale de asistenta financiara pentru sustinerea reformelor sistemului de protectie sociala a populatiei si pentru imbunatatirea calitatii asistentei acordate; 8) reprezentarea, in conditiile legii, a Republicii Moldova in relatiile cu Organizatia Internationala a Muncii, Organizatia Internationala pentru Migratie, directoratele ramurale ale Consiliului Europei si cu alte organisme internationale in domenii de interes. 49Reglementarea juridica a asistentei sociale a veteranilor CATEGORIILE DE VETERANI Veterani se considera cetatenii Republicii Moldova care prin munca lor constiincioasa de durata intr-un domeniu de activitate sau prin serviciul militar ireprosabil au meritat recunostinta statului si a societatii. (2) Se stabilesc urmatoarele categorii de veterani: a) veterani de razboi; b) veterani ai muncii; c) veterani ai serviciului militar; d) veterani ai organelor afacerilor interne, ai Centrului National Anticoruptie, ai organelor securitatii statului si ai sistemului penitenciar. Diferentiati notiunile de veteran de razboi, invalid de razboi,?i persoanele assimilate veteranilor de razboi Veterani de razboi se considera persoanele care au participat la actiunile de lupta in cel de-al doilea razboi mondial, la actiunile de lupta desfasurate pe teritoriul altor state si la actiunile de lupta pentru apararea integritatii teritoriale si independentei Republicii Moldova sau care au asigurat unitatile militare ale armatei active in zonele in care s-au desfasurat actiunile de lupta, precum si persoanele care si-au indeplinit serviciul militar sau au lucrat in spatele frontului in anii celui de-al doilea razboi mondial si au fost decorate cu ordine sau medalii ale fostei U.R.S.S. pentru serviciu ireprosabil si munca plina de abnegatie in anii celui de-al doilea razboi mondial. Invalizii de razboi (1) Invalizi de razboi se considera persoanele a caror invaliditate este cauzata de ranire, contuzie, schilodire sau de o afectiune contractata in perioada celui de-al doilea razboi mondial sau a actiunilor de lupta in timp de pace. Persoanele asimilate participantilor la razboi: a) militarii, inclusiv cei trecuti in rezerva (in retragere), si angajatii civili, decorati cu ordine si medalii pentru serviciu militar impecabil, care si-au indeplinit serviciul militar in perioada 22 iunie 1941-3 septembrie 1945 in unitati militare, institutii militare, institutii de invatamint militar, ce nu faceau parte din armata activa; b) persoanele care s-au aflat in orasul Sankt-Petersburg (Leningrad) in perioada blocadei (8 septembrie 1941 - 27 ianuarie 1944), decorate cu insigna "Locuitor al orasului Leningrad in blocada" sau cu medalia "Pentru apararea Leningradului"; c) persoanele decorate cu ordine sau medalii pentru munca plina de abnegatie in anii celui de-al doilea razboi mondial, care in perioada 22 iunie 1941 - 9 mai 1945 au lucrat in spatele frontului cel putin 6 luni, cu exceptia perioadelor de lucru pe teritoriile temporar ocupate ale fostei U.R.S.S.; d) persoanele antrenate de organele puterii locale la stringerea munitiilor si a tehnicii militare, la deminarea teritoriului si a obiectelor in anii celui de-al doilea razboi mondial si in perioada de dupa actiunile de lupta pentru apararea integritatii teritoriale si independentei Republicii Moldova; e) fostii detinuti ai lagarelor de concentrare, ghetourilor si altor locuri de detentie fortata, create de Germania fascista si aliatii ei, in perioada celui de-al doilea razboi mondial. Descrieti protectia sociala a veteranilor Continutul protectiei sociale a veteranilor Protectia sociala a veteranilor presupune realizarea unui sistem de masuri pentru crearea conditiilor care le-ar asigura bunastarea economica si confortul moral, le-ar acorda drepturi si facilitati suplimentare exprimate prin: a) acordarea alocatiilor lunare de stat in conformitate cu legislatia in vigoare; c) acordarea indemnizatiilor prevazute de lege; c1) acordarea indemnizatiilor, in cuantum de 50 la suta din marimea stabilita de Guvern, unor categorii de veterani si membrilor familiilor lor pentru constructia unei case individuale ori locuinte cooperatiste sau pentru procurarea spatiului locativ, cu exceptia persoanelor care au fost asigurate cu spatiu locativ sau care au beneficiat anterior de credite preferentiale in acest scop. Beneficiari sint persoanele care, conform situatiei de la 1 ianuarie 2010, detin scrisori de garantie pentru obtinerea creditelor preferentiale, eliberate de autoritatile administratiei publice locale, dar care nu au obtinut creditele nominalizate. Modul de acordare si marimea indemnizatiilor se stabilesc de Guvern; c2) acordarea indemnizatiilor unor categorii de veterani si membrilor familiilor lor care nu si-au realizat dreptul la asigurarea cu spatiu locativ, la credite preferentiale si nu detin scrisori de garantie corespunzatoare, in modul stabilit de Guvern; d) acordarea, procurarea, construirea si intretinerea locuintelor; e) acordarea de servicii protetico-ortopedice si tratament balneosanatorial, asigurarea cu medicamente si articole cu destinatie medicala; f) asistenta medicala in conformitate cu volumul asistentei medicale prevazute in Programul unic al asigurarii obligatorii de asistenta medicala; g) asigurarea cu medicamente specifice de baza a bolnavilor dupa stabilirea diagnosticului definitiv in caz de tuberculoza, boli psihice endogene, boli oncologice maligne, diabet zaharat si insipid, miastenie, nanism hipofizat, fenilchetonurie, stare dupa transplant renal, SIDA, sifilis, alcoolism, narcomanie si toxicomanie, conform programelor de stat prioritare; h) servicii de deservire si asistenta sociala; i) servicii de telecomunicatie, culturale si accesul la complexele sportive; j) plasarea in cimpul muncii, formarea profesionala, reciclarea si asigurarea unor conditii adecvate de munca; k) asigurarea calatoriei in mijloacele de transport in comun; l) eliberarea si schimbarea legitimatiilor. 50Organizarea ?i func?ionarea azilului pentru personae in virsta ?i personae cu disabilita?i Defini?i ?i identifica?i no?iunea, scopul ?i func?iile azilului pentru personae in virsta ?i persoane cu disabilita?i Azilul reprezinta o institutie care presteaza asistenta sociala, temporara sau permanenta, persoanelor in virsta si persoanelor cu disabilitati, se instituie in baza deciziei Guvernului sau a autoritatilor administratiei publice locale si functioneaza in baza Regulamentului-tip cu privire la functionarea Azilului pentru persoane in virsta si persoane cu disabilitati. Azilul are drept scop crearea conditiilor optime de trai, munca, reabilitare si asistenta medico-sociala pentru persoanele in virsta si persoanele cu disabilitati. Pentru realizarea sarcinilor de baza azilul are urmatoarele functii: · cazeaza persoane in virsta si persoane cu disabilitati, in baza demersurilor directiilor/sectiilor asistenta sociala si protectie a familiei; · asigura tutelatii cu imbracaminte si incaltaminte, lenjerie de corp si de pat in conformitate cu normativele in vigoare; · asigura alimentarea si tratamentul in conformitate cu normativele fiziologice si financiare in vigoare si starea sanatatii tutelatilor; · organizeaza ingrijirea si asistenta medicala, in caz de necesitate, spitalizeaza tutelatii; · realizeaza masuri sanitaro-igienice, antiepidemice, antiincendiare si de protectie civila; · asigura tutelatii cu aparataj auditiv, optic, articole protetico-ortopedice si fotolii cu rotile; · organizeaza odihna tutelatilor, tinind cont de sanatatea si virsta lor; · organizeaza perfectionarea personalului in scopul deservirii calificate; · organizeaza si asigura inmormintarea tutelatilor care nu au rude. Enumera?i categoriile de beneficiari ai azilului ?i descrie?i condi?iile de cazare in Azil Categoriile de beneficiari ai azilului: · Beneficiari ai azilului pot fi cetateni ai Republicii Moldova din rindul persoanelor virstnice si persoanelor cu disabilitati, de la 16 ani solitare, lipsite de suport informal (familie), care necesita ajutor din partea comunitatii si deservire socio-medicala la domiciliu sau in cadrul azilului. · Azilul presteaza servicii sociale contra plata pentru: · persoanele in virsta si persoanele cu disabilitati copiii carora sint obligati sa-i intretina, dar din anumite motive nu pot realiza obligatiunea, incheind cu administratia azilului un contract, confirmat notarial, prin care isi asuma responsabilitatea de a achita lunar intretinerea persoanei cazate, in cuantumul stabilit de catre fondator; · persoanele in virsta si persoanele cu disabilitati, cetateni ai altor state, aflate pe teritoriul Republicii Moldova in situatii dificile. · Nu se admite cazarea in azil a persoanelor cu boli psihice, a bolnavilor de alcoolism, narcomanie, toxicomanie, tuberculoza, cu alte maladii care necesita tratament in institutii specializate. Conditiile de cazare in azil: · Selectarea persoanelor care necesita cazare in azil se efectueaza de catre sectiile/directiile teritoriale asistenta sociala si protectie a familiei, in comun cu asistentul social din primarie, medicul de familie si autoritatile administratiei publice locale. Persoanele selectate, preliminar sint familiarizate de catre asistentul social cu cerintele de cazare in azil. · Pentru cazare, beneficiarii sint obligati sa prezinte in adresa azilului urmatoarele acte: · cererea potentialului beneficiar (anexa nr.2); · demersul organului teritorial asistenta sociala si protectie a familiei; · actul de identificare a persoanei; · fisa medicala a potentialului beneficiar; · concluzia comisiei medicale consultative; · cartea de imobil. · Tutelatilor li se achita pensia conform prevederilor legislatiei in vigoare. In cazul lipsei temporare (pina la 30 de zile) a tutelatilor din azil (spitalizare, ospetie la rude etc.), in plata pensiilor nu intervin schimbari. · Mijloacele banesti si alte bunuri ale tutelatilor sint depuse, la dorinta acestora, la bancile comerciale din tara. · Externarea se efectueaza la depunerea cererii personale de catre beneficiar sau prin decizia directorului, la propunerea administratiei azilului. · In cazul externarii din azil, tutelatului i se elibereaza lenjerie, imbracaminte, incaltaminte (daca a locuit in azil cel putin un an) si i se inmineaza buletinul de identitate, documentele ce confirma perioada aflarii in azil, cartea de imobil si toata averea, daca a fost transmisa in folosinta azilului, pe perioada aflarii in azil. · Externarea se efectueaza cu acordul fondatorului, la interventia administratiei azilului, cu conditia ca tutelatul sau rudele au domiciliu, surse de existenta, posibilitati de a se intretine de sine statator sau de catre rude. · Din azil pot fi externati si tutelatii care sistematic incalca regimul sanitar si de disciplina, parasesc teritoriul azilului fara permisiunea administratiei, fac abuz de alcool ori consuma droguri. Descrie?i modul de administrare a azilului · Azilul este condus de director. Angajarea directorului se efectueaza de catre fondator in baza de concurs. Directorul organizeaza activitatea personalului de deservire a tutelatilor, poarta raspundere deplina de calitatea intretinerii tutelatilor, administreaza toate bunurile materiale si mijloacele banesti transmise, incheie contracte, deschide conturi in banci, elibereaza procuri in conformitate cu legislatia in vigoare si cu permisiunea Fondatorului. · In limitele imputernicirilor sale si potrivit legislatiei in vigoare, directorul emite ordine si dispozitii referitoare la activitatea azilului, efectueaza controlul asupra executarii lor, angajeaza si elibereaza din functie personalul azilului, acorda premii si plati suplimentare, aplica sanctiuni disciplinare si stimulari. 51Aspectul legislative al organizarii ?i func?ionarii cantinelor de ajutor social Defini?i no?iunea ?i descrie?i modul de organizare a cantinelor de ajutor social Definitia cantinelor de ajutor social: Cantinele de ajutor social sint persoane juridice care presteaza servicii gratuite persoanelor socialmente vulnerabile si isi desfasoara activitatea in conditiile prezentei legi. Cantinele de ajutor social se infiinteaza de autoritatile administratiei publice locale. Organizarea si functionarea cantinelor de ajutor social Organizarea si functionarea cantinelor de ajutor social se efectueaza in conformitate cu Regulamentul-tip privind functionarea cantinelor de ajutor social, elaborat de Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei si aprobat de Guvern. Enumera?i beneficiarii serviciilor prestate de cantinele de ajutor social ?i descrie?i modul de dobindire a calita?ii de beneficiar Beneficiarii serviciilor prestate de cantinele de ajutor social: De serviciile cantinelor de ajutor social beneficiaza urmatoarele categorii de persoane socialmente vulnerabile ale caror venituri lunare pentru anul precedent constituie 1-2 pensii minime pentru limita de virsta: a) persoanele care au atins virsta de pensionare (fara domiciliu, fara sustinatori legali, fara venituri sau cu venituri mici); b) invalizii; c) copiii pina la virsta de 18 ani (din familiile cu multi copii, din cele monoparentale si din alte familii considerate socialmente vulnerabile in baza anchetei sociale intocmite de organele teritoriale de asistenta sociala). (2) Listele persoanelor care beneficiaza de serviciile cantinelor de ajutor social sint intocmite de organele teritoriale de asistenta sociala, in comun cu reprezentantii organizatiilor de veterani si ai altor organizatii obstesti, si sint aprobate de primarii. (3) Nu beneficiaza de serviciile cantinelor de ajutor social persoanele carora le sint aplicabile reglementarile legislatiei privind protectia sociala si reintegrarea profesionala a somerilor. Identifica?i serviciile prestate de cantinele de ajutor social Serviciile prestate de cantinele de ajutor social: Cantinele de ajutor social presteaza, dupa caz, persoanelor indreptatite potrivit art.3 urmatoarele servicii sociale: a) prepararea si servirea zilnica a unei mese de persoana (de obicei a prinzului); b) aprovizionarea, contra cost, de la sediul cantinei, cu produse agroalimentare de baza la preturile lor de achizitie; c) transportarea gratuita la domiciliu a hranei (pentru persoanele specificate la art.7 alin.(2)); d) prepararea si distribuirea hranei prin centrele mobile de deservire. 33Dinamica problemelor sociale Defini?i indicatorii demografici ?i influen?a lor asupra sistemului de pensionare(natalitatea,mortalitatea,migra?iunea) Natalitatea este elementul dinamic, activ al bilan?ului natural ?i cunoa?te o mai mare variabilitate in spa?iu ?i timp, intrucat poate fi mai u?or de controlat ?i de influen?at decat mortalitatea. Cel mai frecvent se calculeaza natalitatea bruta, ca raport dintre numarul de nascu?i vii in decurs de un an ?i efectivul popula?iei care le-a dat via?a, valoarea ob?inuta exprimandu-se in promile. Mortalitatea reprezinta un indice rezultat din raportarea numarului de decese dintr-o populatie, intr-o anumita perioada la totalul populatiei respective, pe un anumit teritoriu. Indice(rata) de mortalitate generala: M=d/Lx1000, unde M=indice mortalitate generala, d= nr decedati intr-un teritoriu si perioada data, L=nr mediu de locuitori Indicele(rata) de mortalitate corectata prin metoda populatiei standard (metoda standardizarii directe), care tine cont si de structura populati. Migra?iunea reprezinta o deplasare in masa a unor triburi sau a unor popula?ii de pe un teritoriu pe altul, determinata de factori economici, sociali, politici sau naturali; migrare. Influenta natalitatii asupra sitemului de pensionare Procesele natalitatii influenteaza asupra sistemului de pensionare in mod diferit. Parametrii natalitatii nu numai in mare masura influenteaza asupra marimii poverii de pensionare, care se va forma in tara peste citiva ani, - un parametru foarte important in functionarea sistemului de pensionare, bazat pe principiul solidaritatii generatiilor, dar si predestineaza posibilitatile multor femei de a-si forma stagiul de cotizare (vezi capitolul dedicat problemelor intreruperilor social-utile in activitatea de munca). Doar practica stabilita de folosire a inlesnirilor, acordate in cadrul politicii demografice si de familie, este asimetrica in aspect gender: in majoritatea cazurilor inlesnirile sociale ce tin de nasterea si educatia copiilor, sint folosite de catre femei (desi conform legislatiei majoritatea inlesnirilor sint accesibile atit barbatilor, cit si femeilor). In rezultat numarul mare de copii in familie complica pentru femei formarea stagiului de cotizare, necesar pentru stabilirea pensiei pentru limita de virsta in conditii generale. Printre altele, pentru femeile, care au nascut si educat cinci si mai multi copii pina la virsta de opt ani, unele norme de pensionare au un caracter avantajos. In ultimele decenii rata natalitatii in tara scade vertiginos. Despre aceasta dovedeste dinamica unui astfel de indicator demografic important, precum este „coeficientul sumar al natalitatii”, care reflecta citi copii in medie ar putea naste o femeie in perioada virstei reproductive (15-49) cu mentinerea la fiecare virsta a ratei natalitatii aceluiasi an, pentru care este calculat indicatorul. Doar pentru perioada 1989-2005 valorile acestui indicator s-a redus de doua ori: de la 2,5 pina la 1,2. In prezent valoarea coeficientului sumar al natalitatii in Republica Moldova este mai joasa decit valoarea acestuia nu doar in tarile Europei Occidentale, dar si in tarile Europei Centrale si de Est. Determinati indicatorii macroeconomici ?i impactul lor asupra sistemului de pensionare(rata de activitate economica a popula?iei, rata ?omajului) La efectuarea modelarii de prognozare a dezvoltarii sistemului de pensionare se tine cont de indicatorii macroeconomici si cei demografici, care au o influenta fundamentala asupra dezvoltarii acestui sistem. Pronosticul demografic si indicatorii demografici principali care se utilizeaza in procesul de modelare sint examinate intr-un capitol separat. Indicatorii principali ce caracterizeaza situatia macroeconomica din tara si care urmeaza a fi utilizati la efectuarea prognozelor sint: ritmul de crestere a PIB, inflatiei, salariului, indicatorii ocuparii fortei de munca etc. Rata de activitate economica a populatiei si parametrii ce o conditioneaza (rata de ocupare a fortei de munca si somajului) reprezinta factorii importanti care determina proportiile sistemului de pensionare a tarii, deoarece determina numarul potential de platitori ai contributiilor de pensii si, ca urmare, multi indicatori financiari ai sistemului de pensionare. Numarul populatiei economic active in Republica Moldova in anul 2005 a constituit 1422.3 mii persoane si pe parcursul ultimilor sapte ani (incepind cu anul 1999) a avut o tendinta de descrestere. In general in aceasta perioada valoarea acestui indicator s-a redus cu 259.3 mii persoane sau cu 15.4%. Cea mai esentiala reducere a numarului populatiei economic active s-a inregistrat in anul 2003 si a constituit 141.4 mii persoane sau 8.8%. Reducerea ratei de activitate economica este caracteristica atit pentru barbati, cit si pentru femei. Insa, la barbati acest proces a decurs cu ritmuri mai inalte: in perioada 2000-2005 rata activitatii economice la barbati s-a micsorat cu 12.3 puncte procentuale, iar la femei – cu 7.2 puncte procentuale. Acest proces a atins practic toate virstele, atit la barbati, cit si la femei. La barbati o reducere a activitatii economice mai semnificativa (si uniforma) s-a inregistrat in virstele de la 15 pina la 49 de ani (aproximativ cu 15-18 puncte procentuale in fecarecohorta). Peste virsta de 50 de ani ritmul de reducere a activitatii economice putin se micsoreaza, iar ulterior, se stabilizeaza la virsta de 55-59 de ani. La femei o diminuare mai intensiva a activitatii economice se inregistreaza la virsta de pina la 40 de ani. Ulterior, ritmul acesteia putin se reduce, iar la virsta de 55-59 de ani se inregistreaza o crestere destul de semnificativa atit a ratei, cit si a numarului de persoane economic active, care se intrerupe peste virsta de 65 de ani. Rata somajului Conform legislatiei Republicii Moldova perioada, pe parcursul careia persoana asigurata a beneficiat de indemnizatie de somaj, se include in stagiul de cotizare. Insa acest stagiu va fi luat in consideratie doar in cazul cind pe parcursul acestei perioade au fost transferate contributiile respective. In acelasi timp, modul de finantare a perioadelor necontributive inca nu este reglementat de legislatie. Aceasta conduce la faptul ca deocamdata (in speranta ca este temporar) somerii nu participa la sistemul de asigurare cu pensii. In anul 2005 in Republica Moldova au fost 132.9 mii de someri, insa in general rata somajului a fost relativ joasa si a constituit 9.7%2. Spre regret, revenirea economiei care se inregistreaza in ultimul timp in Republica Moldova, deocamdata nu se reflecta nicicum asupra parametrilor de ocupare a fortei de munca a populatiei. Daca in ultimii sase ani numarul somerilor s-a redus putin (cu 7.2 mii persoane sau cu 5.1%), atunci rata somajului a crescut cu 1.2 puncte procentuale. Acest proces a atins practic toate grupurile de virsta. Examinind profilul somajului pe categoriile de virsta, se poate de constatat ca, in mare masura, acesta afecteaza tineretul in virsta de pina la 24 de ani, precum si persoanele de virsta prepensionara: de la 55 pina la 60 de ani. In anul 2005 rata somajului la tineret a constituit circa 20.6%, ceea ce practic este de doua ori mai mare decit rata somajului printre persoanele de virsta mai mare. Toate acestea „amina” momentul intrarii tineretului in numarul participantilor la sistemul statal de asigurare obligatorie cu pensii. Situatia privind somajul in cadrul tineretului este caracteristica si pentru Federatia Rusa, si pentru alte state din lume, inclusiv economic dezvoltate. Astfel, conform datelor OIM in anul 2003 in statele industrial dezvoltate rata somajului printre persoanele tinere, in virsta de 15-24 ani, a constituit 13.4%, ceea ce de asemenea depaseste de doua ori rata somajului printre persoanele de vista mai inalta. Argumenta?i limitele ?i oportunita?ile sistemului de protec?ie social …………………………….. 34Valorile in Asisten?a Sociala :respectful fa?a de persoana,autodeterminarea pozitiva ?i negative Explica?i semnifica?ia valorilor personale ?i profesionale Valorile personale sunt principii pe care i?i bazezi deciziile ?i care ghideaza ceea ce faci. Lucrurile pe care le gasim valoroase pentru noi sunt cele care ne vom ghida restul vie?ii. Uneori insa descoperim ca am pierdut din vedere valorile noastre ?i ac?ionam pe baza unor valori care nu ne mai reprezinta. Valorile profesionale si de etica sunt un set de principii morale sistandardele de conduita, sprijinirea prestigiul moral al grupurilor profesionale in societate. Sarcinile profesionale de etica sunt de aidentifica standardele morale si, evaluarile hotararilor judecatoresti siconcepte, care caracterizeaza oamenii ca reprezentanti ai unei anumite profesii. Descrie?i recunoa?terea unicita?ii ?i demnita?ii fiecarei fiin?e umane, persoane asistate. Fiinta umana este unica in UNIVERS, este si o creatie a dumnezeiestii faceri atat a trupului , cat si a sufletului si antrenarea ei nu poate sa fie decat cea mai mare izbanda a acelor regimuri politice care pun pretul cel mare pe OM si pe armonia sa cu NATURA. iecare dintre noi e diferit de celalalt, apartinand deja prin nastere unuia dintre cele doua sexe. Fiecare dintre noi suntem unici capatand o anumita originalitate prin faptul ca ne-am nascut intr-o anumita zi sau epoca istorica, intr-o anumita familie, intr-un anumit mediu social si am parcurs un anumit drum in viata. Individul e unic, insa nu incomparabil cu alti indivizi ai speciei umane. Natura lasand trasaturi comune indivizilor a creat speciile, iar in cadrul speciilor a lasat diversitatea din care deriva unicitati. Demnitatea este o calitate a fiintei umane, dar si a popoarelor. In cazul unei persoane, ea presupune existenta unei constiinte a propriei valori, dublata de modestie si corelata cuconstiinta valorii celorlalti.Demnitatea umana este un criteriu de apreciere intre oameni. Fiecare om isi dorestedemnitate. Ea vine din propria fire, dar, desigur, si de la alti oameni. Ea vine din si de la om, si sereflecta in om. Schiller, adresindu-se semenilor, nota: “Demnitatea umana e in miinile voastre, pastrati-o. Ea coboara o data cu voi! Cu voi se va inalta!”.Demnitatea umana trebuie sa fie una pentru toti. Omul fata de Om trebuie sa aratedemnitate. Insusi omul trebuie sa fie demn ca e om.Demnitatea nu trebuie sa depinda de culoare, sex, virsta, nationalitate, post etc. Atitoamenii „mari”, cit si cei „mici”, trebuie sa manifeste, demnitatea umana si cea nationala. Demnitatea si unicitatea persoanei Asistentii sociali respecta si promoveaza demnitatea individului, unicitatea si valoarea fiecarei persoane. Asistentul social nu trebuie sa practice, sa tolereze, sa faciliteze sau sa colaboreze la nici o forma de discriminare bazata pe rasa, etnie, sex si orientare sexuala, varsta, convingeri politice sau religioase, statut marital, deficienta fizica sau psihica, situatie materiala si/sau orice alta preferinta, caracteristica, conditie sau statutului. 4. Autodeterminarea Asistentul social respecta si promoveaza dreptul persoanelor asistate la autodeterminare. Asistentul social sprijina persoanele asistate in eforturile lor de a-si identifica si clarifica scopurile, in vederea alegerii celei mai bune optiuni. Asistentii sociali pot limita drepturile persoanelor asistate la autodeterminare atunci cand, in judecata profesionala a asistentului social, actiunile prezente si/sau viitoare ale persoanelor asistate prezinta un risc pentru ei insisi si/sau pentru ceilalti. Explica?i recunoa?terea dreptului persoanei asistate la autodeterminare Furnizarea de servicii in beneficiul persoanelor asistate Scopul principal al activitatii asistentului social este acela de a asista persoanele aflate in dificultate implicandu-se in identificarea, intelegerea, evaluarea corecta si solutionarea problemelor sociale. In toate demersurile sale, asistentul social actioneaza cu prioritate in interesul persoanei asistate. In situatia in care interesul persoanei asistate reprezinta o amenintare pentru comunitate / membrii comunitatii, asistentul social are responsabilitatea de a indruma persoana asistata si de a media in scopul armonizarii intereselor partilor implicate. 36Drepturile ?i indatoririle beneficiarilor ?i speciali?tilor in Asisten?a sociala Numi?i drepturile beneficiarilor Drepturile beneficiarilor sunt: - Dreptul la serviciile si beneficii de asistenta sociala de calitate, in conformitate cu legislatia in vigoare, cu resursele umane, financiare si materiale de care dispune serviciul . - Dreptul de a fi tratati fara discriminare pe baza de etnie, sex, religie, opinie sau categorie sociala sau orice alta circumstanta personala sau sociala, precum si dreptul de a li se garanta demnitatea si intimitatea . - Dreptul de a fi informati asupra drepturilor fundamentale si a masurilor legale de protectie, asupra conditiilor care trebuie indeplinite pentru a le obtine , asupra situatiilor de risc . - Dreptul de a participa la procesul de luare a deciziilor in furnizarea serviciilor sociale si acordarea prestatiilor sociale precum si in ceea ce priveste interventia asupra propriei persoane . - Dreptul de a li se asigura pastrarea confidentialitatii asupra informatiilor furnizate si primite. - Dreptul de a participa la evaluarea serviciilor si prestatiilor sociale primite, direct sau prin reprezentantul legal ,acolo unde este cazul . - Dreptul de a participa la stabilirea obiectivelor si prioritatilor de imbunatatire a calitatii serviciilor sociale oferite. . - Dreptul de a li se promova si disemina o imagine pozitiva. - Dreptul ca informatiile ce li se aduc la cunostinta sa fie exprimate intr-un limbaj clar respectuos , cu minimalizarea terminologiei de specialitate daca nu sunt buni cunoscatori ai limbii romane sau daca nu au capacitatea de a asimila informatia . - Dreptul de a adresa sesizari, reclamatii sau de se adresa instantei judecatoresti competente pentru solutionarea litigiilor in legatura cu acordarea serviciilor sau prestatiilor sociale daca beneficiarul serviciului social se considera nedreptatit de furnizarea acestora . - In interesul beneficiarului, serviciul poate transmite altor parteneri implicati in solutionarea cazului respectiv, informatii referitoare la beneficiar, numai cu acordul acestuia sau reprezentantului legal, precum si cu respectarea prevederilor legislatiei in vigoare . - Dreptul de fi cunoscute procedurile aplicate in evaluare lor, familiilor sau reprezentantilor legali . - Dreptul de a cunoaste rezultatele evaluarii activitatilor realizate in parteneriat anual . - Dreptul de a li se asigura in procesul de furnizare a serviciilor demnitatea , autodeterminarea , autonomia in gestionarea propriilor bunuri precum si dreptul la demnitate personala . - Dreptul de a cunoaste prevederile Codului de Etica, ale carui prevederi principale vizeaza respectarea demnitatii beneficiarilor si a familiilor sau reprezentantilor legali si protejarea acestora impotriva eventualelor riscuri . - Dreptul de a participa la activitatile organizate de S.P.S.S.Medias cat si la cele din cadrul comunitatii . Explica?i semnifica?ia drepturile beneficiarilor in asisten?a sociala ……………….. Descrie?i responsabilita?ile asistentului social fa?a de profesie, comunitate Responsabilitatile asistentilor sociali fata de profesie Integritatea profesionala si promovarea profesiei Asistentul social promoveaza si mentine normele etice ale practicii profesionale. Asistentul social promoveaza si dezvolta valorile si etica profesiei, baza de cunostinte si misiunea profesiei. Asistentul social protejeaza si promoveaza integritatea profesionala atat prin studii, cercetare, analiza si critica constructiva, cat si prin activitati de predare, consultanta, expuneri in cadrul comunitatii si participare activa in cadrul organizatiilor profesionale. Asistentul social actioneaza pentru a preveni si a elimina practicarea neautorizata si necalificata a profesiei de asistent social semnaland Colegiul Asistentilor Sociali. Evaluare si cercetare Asistentul social evalueaza si promoveaza politicile din domeniu, implementarea programelor si interventiilor practice. Asistentul social care se angajeaza in programe de cercetare respecta etica profesiei si utilizeaza tehnici si metode profesionale. Asistentul social care se implica in programe de cercetare trebuie sa asigure anonimatul participantilor si confidentialitea asupra datelor obtinute. Responsabilitatile asistentului social fata de societate Actiune sociala si politica Asistentul social pledeaza pentru conditii de viata care sa conduca la satisfacerea nevoilor umane de baza si promoveaza valorile sociale, economice, politice si culturale care sunt compatibile cu principiile justitiei sociale. Asistentul social trebuie sa fie constient de impactul vietii politice asupra profesiei si practicii profesionale. Asistentul social pledeaza pentru schimbari care sa contribuie la imbunatatirea conditiilor sociale in vederea satisfacerii nevoilor umane de baza si promovarii justitiei sociale. Asistentul social actioneaza pentru a facilita accesul la servicii specifice si posibilitatea de a alege pentru persoanele vulnerabile, dezavantajate sau aflate in dificultate. Asistentul social promoveaza conditiile care incurajeaza respectarea diversitatii sociale si culturale atat in interiorul Romaniei, cat si la nivel global. Asistentul social promoveaza politicile si practicile care incurajeaza constientizarea si respectarea diversitatii umane. Asistentul social faciliteaza si informeaza publicul in legatura cu participarea la viata comunitara si schimbarile sociale care intervin. Asistentul social trebuie sa asigure servicii profesionale in situatii de urgenta. Asistentul social actioneaza pentru a preveni si elimina dominarea, exploatarea sau discriminarea unei persoane, grup, comunitate sau categorie sociala pe baza etniei, originii nationale, sexului sau orientarii sexuale si varstei, starii civile, convingerilor politice sau religioase, deficientelor fizice/psihice sau altor asemenea criterii. Asistentul social se asigura de respectarea drepturilor fundamentale ale omului si de aplicarea legislatiei. 40Elemente de ordin general privind consilierea Defini?i conceptual de consiliere Consilierea reprezinta un serviciu de sprijin si ajutor pentru persoanele aflate in anumite situatii de dezavantaj, se refera la suportul acordat individului intr-o situatie de criza sau momente de schimbare care necesita o adaptare a individului la conditii de viata cu care nu este familiarizat. In asistenta sociala consilierea reprezinta cea mai importanta metoda de interventie pe care profesionistul o utilizeaza in procesul de ajutorare a clientului (individ, familie, grup). Misiunea asistentului social este de a ajuta clientul sa devina independent de serviciile sociale, iar metoda principala prin care se atinge acest scop este consilierea. Prin consiliere asistentul social are posibilitatea sa exploreze, sa descopere si sa clarifice care sunt resursele clientului si impreuna cu acesta sa stabileasca care sunt solutiile pentru rezolvarea problemei cu care se confrunta. Indica?i scopul,sarcinle ?i tipologia consilierii Scopul: Are ca scop dezvoltarea unor deprinderi de baza privind abordarea clientilor (individuali sau grupuri) aflati in dificuultate. Consilierea ajuta ca clientul sa identifice obiectivele si sa abordeze solutiile legate de:autocunoastere;comunicare;stima de sine;modificarea unor comportamente problematice sau patternuri dezadaptative de gandire;ameliorarea emotiilor negative si a consecintelor determinate de diferite traume;acordarea de suport;insusirea si dezvoltarea unor strategii de adaptare;facilitarea invatarii unor comportamente sau abilitati noi;prevenirea aparitiei unor probleme si mentinerea starii de sanatate mentala. Scopurile consilierii au in vedere: - sprijinirea persoanei consiliate in dezvoltarea propriei individualitati - asistarea in procesul de autocunoastere, sprijin in procesul de cautare- formare a identitatii - dezvoltarea unei imagini de sine pozitive si autoacceptare - dezvoltarea abilitatilor sociale, de interactiune cu ceilalti - formarea abilitatilor de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor -sprijinirea in formularea de scopuri specifice si masurabile care pot fi observate din punct de vedere comportamental. Etapele de baza a consilierii 1. etapa stabilirii relatiei de consiliere. 2. etapa identificarii si explorarii problemelor pe care le prezinta cazul abordat. 3. etapa planificariiactiunilor de rezolvare a problemelor. 4. etapa de aplicare (implementare) a solutiilor sau actiunilor de rezolvare a problemelor. Scopurile si sarcinile consilierii Scopul consilierii il constituie acordarea de ajutor in rezvolarea problemelor cu care se adreseaza clien?ii. Sarcinile: 1 Concretizarea ?i formularea problemei clientului 2 Informarea clientului cu esen?a ?i gravitatea problemei 3 Studierea personalita?ii clientului cu scopul de a determina posibilita?ile individuale de rezolvare a problemei 4 Elaborarea solu?iilor alternative care trebuie sa fie simple. 5 Acordarea ajutorului suplimentar in timp ce clientul intreprinde masurile ?i ac?iunile de rezolvare a problemei. Principiile consilierii 1) Atitudinea binevoitoare fa?a de client-urmare?te scopul de a crea condi?ii p/u ca clientul sa se simta bine ?i comfortabil in timpul discu?iei.Presupune capacitatea de a asculta atent,de a acorda sus?inere psihologica necesara. 2) Principiul confiden?ialita?ii sau al caracterului anonim. 3) Delimitarea rela?iilor personale de cele profesionale 4) Orientarea spre normele ?i valorile clientului 5) Interdic?ia de a da sfaturi 6) Angajarea clientului in procesul consultative-p/u ca consilierea sa fie efectiva clientul trebuie sa se simta maximal angajat in discu?ie sa traiasca emo?ional. Principiile specifice in consiliere 1 Sus?inerea emo?ionala a clientului 2 Sus?inerea cognitiva(con?tientizarea,in?elegerea,interiorizarea) 3 Sus?inerea volitiv decizionala(voin?a omului) - rolul consilierului este de a cre?te ?i de a intari increderea clientului ?i capacitatea sa de a lua hotarirea optima p/u el. 4 Descarcarea emo?ionala - reduce tensiunea ?i pregate?te calea unei mai bune cunoa?teri de sine. 5 Interzicerea ac?iunilor non-etice(rela?ii sexuale,profitarea de unele avantaje) 6 Respectul reciproc 7 Principiul nonagresivita?ii - consilierul trebuie sa se afle intr-o stare psihica echilibrata. 8 Influen?ei benefice ?i nu al manipularii -consilierea este un process de influen?a,manipularea nu este benefica p/u dezvoltarea poten?ialului psihologic al consiliatului. 9 Confidentialita?ii 10 Principiul neculpabilitatii(nevinova?iei) – consilierea nu este un process de judecata,dar este un proces de clarificare,de orientare. Tipologia consilierii Informationala: oferirea de informatii pe domenii / teme specific. educationala: repere psihoeducationale pentru sanatatea mentala, emotionala, fizica,sociala si spirituala a copiilor si adolescentilor. de dezvoltare personala: formarea de abilitati si atitudini care permit o functionare personala si sociala flexibila si eficienta in scopul atingerii starii de bine suportiva: oferirea de suport emotional, apreciativ si material vocationala: dezvoltarea capacitatii de planificare a carierei. de criza: asistarea psihologica a persoanelor in dificultate pastorala: consiliere din perspectiva religioasa. I Dupa particularita?ile individuale ?i problemele cu care se confrunta clien?ii: 1 Personal,intima - se axeaza pe probleme personale,rela?ii tensionate cu pers. apropiate,insuccesele,problemele personale cu caracter intim. 2 Consilierea familiala - problematica familiei,gestionarea banilor rela?iile parin?i-copii. 3 Consilierea psiholo-pedagogica - educarea ,instruirea copiilor. 4 Consilierea de afaceri - alegerea carierei,pe perfec?ionarea anumitor abilita?i. II Dupa numarul participan?ilor: 1 Consiliere individual - intre consilier-client 2 Consiliere de grup 25metoda documentarii/studiul documentelor Relata?i despre metoda.Cerin?e fa?a de aceasta metoda . Tehnica documentarii in asistenla sociala 2.2.1. Ce este un document social? In cercetarea si interventia sociala, tehnica documentarii este utilizata in scopul culegerii de date despre un aspect al socialului la care nu avem acces prin observatie directa sau in scopul informarii teoretice, in sensul consultarii unei bibliografii si a rapoartelor de cercetare cu privire la un domeniu studiat anterior, precum si in incercarea de a reconstitui spiritul unei epoci. Documentele sociale sunt valorificate in cadrul unor stiinte teoretice si aplicative precum istoria, sociologia, antropologia, psihologia, stiintele juridice si administrative, asistenta sociala. In functie de modul de valorificare, documentele vor fi utilizate ca sursa principala de informatii sau, complementar, alaturi de alte metode si tehnici. Documentele sociale contin relatari despre evenimente, fapte sociale si despre reflectarea acestora in constiinta subiectilor (reprezentari, opinii, credinte, productii literare etc.). Din aceasta perspectiva, un document social este orice obiect material sau text care contine o informatie comprehensibila despre o realitate oarecare; ele sunt "urme" ale faptelor si proceselor sociale. Urmele lasate de faptele anterioare pot fi urme directe (rezultate din activitatea productiva a oamenilor) si urme indirecte (texte scrise, acte oficiale) (Chelcea, 2001, p. 467). In categoria documentelor sociale intra, asadar, atat textele scrise, cat si imaginile fotografice si cinematografice, inregistrarile audio, produsele activitatii umane, obiectele casnice, simbolice si de vestimentatie etc. (Bocancea, Neamtu, 1999, p. 119). In practica asistentei sociale, analiza documentelor sociale oficiale si neoficiale ale clientilor este o activitate curenta, reprezentand una dintre sursele complementare de informare utilizate in scopul realizarii unor investigatii si diagnoze psihosociale cat mai complete. 2.2.2. Clasificarea documentelor Marea diversitate a documentelor, utilizate de cercetatori si practicieni pentru descrierea si explicarea fenomenelor sociale din trecutul mai indepartat sau mai apropiat, impune clasificarea lor. Principalele criterii de clasificare mentionate in literatura de specialitate sunt forma (natura), continutul, destinatarul si emitentul. Combinarea acestor criterii acopera diversitatea documentelor sociale (Chelcea, 2001, pp. 468-469). Clasificarea dupa criteriul formei include: documente scrise (texte propriu-zise; documente oficiale si neoficiale; publice si personale etc.) si nescrise (obiecte cu utilitate practica, documente fotografice, sonore si cinematografice). Clasificarea dupa criteriul informational include documente cifrice (statistici, recensamanturi) si necifrice (avand ca suport limbajul natural). In functie de destinatar, deosebim documente personale si publice, iar in functie de emitent, oficiale (emise de guvern sau alte autoritati de stat) si neoficiale. In asistenta sociala, o utilitate speciala o au documentele publice oficiale cu caracter infonnativ (cu privire la aspecte ale vietii politice, economice etc.) sau prescriptiv (legi, ordonante de guvern, regulamente de ordine interna, coduri deontologice); documentele personale oficiale (certificate de nastere, casatorie, deces, buletin de identitate, acte de proprietate, testamente, adeverintele si dovezile eliberate de autoritati, documente scolare, fise medicale etc.) servesc in primul rand pentru identificarea subiectilor investigati. Documentele personale neoficiale jurnale, memorii, scrisori, produsele activitatii) ofera asistentului social un bogat material informativ, relatand experiente individuale unice sau reprezentative pentru o categorie de populatie. Speci?ficul documentelor sociale consta in ambivalenta subiectiv - obiectiv, individual ?social. Acestea sunt utilizate de psihologi si asistenti sociali pentru studierea perso?nalitatii si a conditionarii sociale a acesteia. Gordon W. Allport sintetizeaza astfel motivele posibile pentru care oamenii scriu documente personale: "pentru autojustificare, din egotism, cu intentia de a se prezenta intr-o lumina favorabila, din dorinta de a pune in ordine propria viata, in scop estetic, in vederea gasirii unei perspective sigure in viata, pentru autoexplicarea conflictelor traite, din motive pecuniare, cu intentia de a le publica, la cererea expresa a cerce?tatorilor sau a oficialitatilor, spre a gasi «mantuirea» sau pentru a facilita reintegrarea in societate, cu scop stiintific, spre a servi ca exemplu celorlalti sau din dorinta de a-si asigura «nemurirea» (. )" (apud Chelcea, 2001, p. 502). Cunoscand motivele care ii determina pe oameni sa scrie jurnale, autobiografii etc., cercetatorul (asistentul social) poate verifica gradul de obiectivitate a relatarilor. In acelasi timp, deformarea voluntara sau involuntara a relatarilor poate fi interpretata si exploatata stiintific. Documentele personale ofera o importanta baza de date investigatorului pentru elaborarea sau verificarea ipotezelor, pentru intelegerea concreta a motivatiei sociopsihologice a clientului. Analiza si interpretarea acestor date pot fi facute la nivelul simtului comun sau realizate sistematic prin metode stiintifice de studiu al documentelor sociale. 2.2.3. Analiza documentelor sociale Analiza documentelor sociale face apel la un ansamblu de tehnici de cercetare calitativa si cantitativa pentru descifrarea semnificatiilor explicite si implicite ale textului. Analiza calitativa a unui document, utilizata deopotriva in critica literara, in cercetarea istoriei, in sociologie si asistenta sociala, se remarca prin faptul ca nu aplica sisteme precodificate de inregistrare a informatiilor, presupunand o minima sistematizare a instrumentelor de lucru cu textul. Spre deosebire de aceasta, analiza cantitativa, subordonata dezideratului obiectivitatii si preciziei, recurge la cuantificarea documentului (stabilirea unor categorii de analiza, semnalarea frecventei acestora, clasificarea, ierarhizarea lor etc.) si la analiza statistica a datelor (Uut, 1997, p. 162). Desi introduce un plus de rigoare in cercetare, analiza cantitativa se opreste mai ales asupra mesajului manifest al comu?nicarii, asupra componentelor vizibile si repetabile, pierzand semnificatiile profunde si inedite. De asemenea, analiza cantitativa nu este aplicabila oricarui tip de document si nici nu se utilizeaza in "forma pura". Adeptii perspectivei calitativiste in cercetarea socioumanului aplica, la randullor, si un tratament de tip cantitativ, de stabilire a unor categorii, de codare si numarare. "Adoptand strategia multiperspectivala (.. .) si coroborand in aceeasi cercetare metode structurate (cantitative) cu unele mai flexibile, nestructurate (calitative), se poate ajunge (. ) la rezultate care sa depaseasca truismele stereotipizate ale simtului comun sau interpretarile speculative fara acoperire in date sistematice - oricat de subtile si seducatoare ar fi ele -, dar si datele empirico-statistice care, in sine, nu spun nimic sau spun orice" (Ilut, 1997, pp. 171-172). J La ora actuala, in metodologia cercetarii sociale se sustine ideea imbinarii adecvate intre cercetarea de tip cantitativ si cea de tip calitativ, dorindu-se o "temperare" a cantitativismului, dublata de aspiratia spre rigoare a calitativismului. Aceste tendinte metodologice se reflecta si in practica asistentei sociale in cadrul carei a analiza documentelor se raporteaza la premisa ca documentele sociale, cele scrise, ca si cele materiale, se prezinta ca adevarate" texte sociale" ce ofera informatii asupra unui caz particular si asupra contextului general in care acesta se incadreaza. Avand in atentie documentele personale oficiale si neoficiale de tipul jurnalelor, memoriilor, scrisorilor, produselor activitatii, asistentul social realizeaza, indeosebi, analize calitative centrate pe analiza interna (descifrarea sensurilor si semnificatiilor) si externa (contextuala) a documentelor. Aceste tipuri de analiza necesita aplicarea cunostintelor din campul psihologiei si sociologiei. 41Conceptul de problema ?i procesul rezolutiv Defini?i conceptul de problema.Enumera?i criteriile de clasificare a problemelor Concept:Chestiune importanta care constituie o sarcina, o preocupare (majora) si care cere o solutionare (imediata). Definirea notiunii de problema Porblema este definita ca diferen?a intre o stare curenta ?i o stare dorita,diferen?a nedepa?ita spontana,datorita unui impediment.Situa?ia problematica implica gasirea unor solu?ii. Orice problema include 3 elemente de baza: 1Datele,starea curenta. 2Scopul,starea dorita. 3Restrictiile. Clasificarea problemelor: IDupa gradul de definire: 1probleme bine definite 2slab definite(doar un scop) IIDupa gradul de specificare: 1probleme specific 2probleme generale IIIDupa gradul importantei: 1minore 2majore. Principiile rezolvarii de problema Aceste principii presupun o abordare pozitiva a vie?ii in care omul se percepe pe sine ca o persoana capabila sa i?i rezolve problemele ?i sa i?i asume responsabilitatea rezolvarilor. 1 Problemele sunt naturale(o componenta a vietii) 2 Majoritatea problemelor pot fi rezolvate 3 Asumarea responsabilita?ii p/u problema 4 Define?te problema inainte de a ac?iona(analiza,clarificarea) 5 Rezolvarea de problema inseamna sa stabile?ti ceea ce po?i sa faci ?i nu ceea ce nu poti face. 6 Solu?iile trebuie luate in func?ie de cuno?tintele ?i abilita?ile personale. 7 Rezolvarea problemelor presupune respectarea drepturilor personale ?i ale altor oameni. Etapele rezolvarii de probleme I Recunoasterea problemei include: 1 Identificarea unori indici cognitive (ginduri care trimit implicit la existenta unei dorinte neimplinite) 2 Indicii afectivi(caracteristicile emo?iilor ca indicatori ai unei probleme constau in intensitatea ridicata a emo?iei,frecven?a mare a apari?iei sale,prezenta in timp ?i inadecvarea lor situa?ionala. 3 Indicii comportamentali care se refera la comportamente neadecvate in situa?ii specifice. II Definirea ?i formularea problemei. Definirea problemei este diferita in functie de tipul problemei.Intrebarile care conduc procesul de definire sunt:ce,unde cind.cit timp? IIIGenerarea solutiilor,se recomanda cel putin generarea a 3 solutii.Generarea consta in identificarea a cit mai multe idei,solutii pozitive care sa maximizeze posibilitatea de a gasi cea mai eficienta solutie. Interviul centrat (focalizat) - utilizarea acestui tip de interviu a fost propusa pentru prima data de catre R.K. Merton in anul 1956. Este un interviu semistructurat si presupune investigatia temelor stabilite dinainte (ca in interviurile structurate), desi intrebarile si succesiunea acestora nu sunt prestabilite (ca in interviurile nestructurate). Tehnica propusa de R. Merton stabileste centrarea interviului pe o experienta comuna tuturor (ce va fi mai intai analizata de cercetator pentru a evidentia elementele semnificative si structura situatiei, modelele de actiune etc.). Ulterior, cercetatorul va analiza comportamentul subiectilor dupa aceasta experienta traita in comun (vizitarea unei expozitii de arta, participarea la o competitie sportiva etc.). Pe baza ipotezelor deja formulate (privind consecintele implicarii persoanelor in situatia data), va elabora apoi un ghid de interviu (in care sunt fixate problemele ce vor fi abordate in convorbirea focalizata pe experienta subiectiva a implicarii subiectilor in situatia respectiva) ce urmeaza a fi aplicat acelorasi subiecti. Ceea ce este important in cazul acestui tip de interviu este faptul ca cercetatorul a studiat anterior experienta traita de subiecti, selectand aspectele ce vor fi puse in discutie. Crystal Grid For Prosperity. tratamentul alcoolismului Nazirbekov organizarea activita?ilor unei institu?ii de inva?amant pentru prevenirea alcoolismului ?i a adolescen?ei Cum sa-?i imparta?e?ti credin?a - Prezentare conversa?ionala. Chicanist alcoolism pДѓpuИ™ar :

În timpul lucrarii sale de restaurare a Adevarului, Isus face 2 lucruri: vorbe?te despre Împara?ia cerurilor, ?i raspunde direct unor situa?ii concrete cu care se confruntau oamenii. Scopul lui este sa-i faca pe oameni sa în?eleaga adevarul lui Dumnezeu, cât mai clar ?i pe în?elesul lor, coborându-se la nivelul la care ace?tia erau. În ambele cazuri, el folose?te imagini vizuale, exemple din via?a lor de zi cu zi, pentru a transmite conceptele Împara?iei Sale, cu autoritate. Acum 2000 de ani, Isus folose?te pilde vizuale, media în forma lor antica, pentru a ajuta oamenii sa în?eleaga Adevarul. Raspunsuri Cisco. cum de a for?a un so? sa nu mai bea alcool fara consim?amantul lui cursuri extra-curriculare privind prevenirea alcoolismului Deranjat de somn. Stresul pare sa blocheze somn adanc studii a constatat ca stresul traverse trezesc de mai multe ori in timp ce acestea sunt de dormit ?i au mai pu?ine episoade de somn profund care poate insemna ca, atunci cand se trezesc, ei se simt obosit ?i iritabil. Acest lucru poate duce in cele din urma la sentimente de anxietate ?i depresii. Raspunsuri spete (clinica drept public): 1. Inculpatul R.T i s-au furat diverse bunuri, in anumite zile cand nu locuia acolo (enuntul introductiv). Intrebari: Apreciati daca…



tratamentul dependen?ei de alcool in panza , alcoolismul, aspectele medicale ?i sociale , alcoolismul tratament alcoolism dublu
http://ygulaho.interiowo.pl/1372-we5u.html


Аватар пользователя
BromiVow
 
Сообщений: 93
Зарегистрирован: 26 янв 2018, 22:15
Благодарил (а): 0 раз.
Поблагодарили: 0 раз.
Специализация: Нормативные документы
Репутация: 0

prima clinica de tratament pentru alcoolism chestionar de al

Сообщение BromiVow » 11 фев 2018, 21:52

A. PARABOLA “PRINCIPIUL IERTARII”(vezi plansa): Keveset talГЎltГЎl a lakГіhelyedrЕ‘l? KГјldj valamit rГіla az UrbanistГЎnak! curent farareissionnoe alcoolismului


Аватар пользователя
BromiVow
 
Сообщений: 93
Зарегистрирован: 26 янв 2018, 22:15
Благодарил (а): 0 раз.
Поблагодарили: 0 раз.
Специализация: Нормативные документы
Репутация: 0

Sie mochten eine Menge kostlicher Schokolade gewinnen

Сообщение Yulyaa » 11 фев 2018, 22:34

Milka is a brand of chocolate confection which originated in Switzerland in 1901 and has been manufactured internationally by the US confectionery company Mondelez International since 1990. For more than 100 years, Milka has been primarily produced in Lorrach, Germany, producing about 140,000 tonnes of chocolate ...
https://play.leadzutw.com/?m=0EACJG3703 ... key=370373


Аватар пользователя
Yulyaa
 
Сообщений: 226
Зарегистрирован: 06 фев 2018, 20:28
Благодарил (а): 0 раз.
Поблагодарили: 0 раз.
Специализация: Мансандра
Репутация: 0

Sie mochten eine Menge kostlicher Schokolade gewinnen

Сообщение Yulyaa » 11 фев 2018, 22:39

Milka is a brand of chocolate confection which originated in Switzerland in 1901 and has been manufactured internationally by the US confectionery company Mondelez International since 1990. For more than 100 years, Milka has been primarily produced in Lorrach, Germany, producing about 140,000 tonnes of chocolate ...
https://play.leadzutw.com/?m=0EACJG3703 ... key=370373


Аватар пользователя
Yulyaa
 
Сообщений: 226
Зарегистрирован: 06 фев 2018, 20:28
Благодарил (а): 0 раз.
Поблагодарили: 0 раз.
Специализация: Мансандра
Репутация: 0

Sie mochten eine Menge kostlicher Schokolade gewinnen

Сообщение Yulyaa » 11 фев 2018, 22:43

Milka is a brand of chocolate confection which originated in Switzerland in 1901 and has been manufactured internationally by the US confectionery company Mondelez International since 1990. For more than 100 years, Milka has been primarily produced in Lorrach, Germany, producing about 140,000 tonnes of chocolate ...
https://play.leadzutw.com/?m=0EACJG3703 ... key=370373


Аватар пользователя
Yulyaa
 
Сообщений: 226
Зарегистрирован: 06 фев 2018, 20:28
Благодарил (а): 0 раз.
Поблагодарили: 0 раз.
Специализация: Мансандра
Репутация: 0

Sie mochten eine Menge kostlicher Schokolade gewinnen

Сообщение Yulyaa » 11 фев 2018, 22:43

Milka is a brand of chocolate confection which originated in Switzerland in 1901 and has been manufactured internationally by the US confectionery company Mondelez International since 1990. For more than 100 years, Milka has been primarily produced in Lorrach, Germany, producing about 140,000 tonnes of chocolate ...
https://play.leadzutw.com/?m=0EACJG3703 ... key=370373


Аватар пользователя
Yulyaa
 
Сообщений: 226
Зарегистрирован: 06 фев 2018, 20:28
Благодарил (а): 0 раз.
Поблагодарили: 0 раз.
Специализация: Мансандра
Репутация: 0

Sie mochten eine Menge kostlicher Schokolade gewinnen

Сообщение Yulyaa » 12 фев 2018, 11:28

Milka is a brand of chocolate confection which originated in Switzerland in 1901 and has been manufactured internationally by the US confectionery company Mondelez International since 1990. For more than 100 years, Milka has been primarily produced in Lorrach, Germany, producing about 140,000 tonnes of chocolate ...
https://play.leadzutw.com/?m=0EACJG3703 ... key=370373


Аватар пользователя
Yulyaa
 
Сообщений: 226
Зарегистрирован: 06 фев 2018, 20:28
Благодарил (а): 0 раз.
Поблагодарили: 0 раз.
Специализация: Мансандра
Репутация: 0

Пред.





Сейчас этот раздел просматривают: нет зарегистрированных пользователей и гости: 1

Как стать консультантом?

Легко!

Узнайте как.


Топ консультантов

ruflex

Аватар пользователя

 
Сообщений: 3
Специализация: Кровля
Репутация: 5

Katti Perk

Аватар пользователя

 
Сообщений: 4
Репутация: 5

Kraft

Аватар пользователя

 
Сообщений: 44
Репутация: 5

teremok80

Аватар пользователя

 
Сообщений: 91
Репутация: 5


Реклама
Рекламное место свободно
Рекламное место свободно
Рекламное место свободно

cron